M-am lăudat deja cu comentariile mele la articole pe tema Roșia Montană, acum revin cu încă o replică dezvoltată, la următorul comentariu:
(…) Legat de “lacul de cianuri”, avand in vedere ca va avea o concentratie infima, ar trebui sa iti numesti si cafeaua de dimineata “cana cu cianuri”. Sau marul sa il numesi “sfera de cianuri”.
Cafeaua cu cianuri cât lacul RMGC de la Roșia Montană
Uite așa mi s-a reamintit de afirmațiile celor de la RMGC, preluate inclusiv de președintele Băsescu, potrivit cărora concentrația cianurilor din lacul de decantare ar fi mai mică prin comparație cu o ceașcă de cafea. Și eu am crezut asta, până am aflat niște detalii dintr-un articol al lui Mihai Goțiu, un opozant fervent al proiectului cu cianuri de la Roșia Montană:
Un prieten, cercetător de felul lui, a accesat bazele de date internaționale căutând studii care să facă referire la acest aspect. Nu a găsit însă vreun articol științific care să susțină/acrediteze afirmația conform căreia în cafea ar exista cianură de sodiu, ci doar studii care arată că există anumite plante cu potențial de generare a acidului cianhidric.
Mai mult de atât, am găsit încă un articol care explică oricui mai ține minte ceva chimie de clasa a VII-a cum stă treaba cu cianurile din cafea:
Cianura se evaporă la 28 de grade celsius. Cafeaua fierbe la 100. Având în vedere că majoritatea cafelei care se bea dimineața este fierbinte, cantitatea de cianură din acea cafea s-a evaporat de mult.
Cianura din mere – și nu numai cele de la Roșia Montană
Din păcate, nu același lucru se poate spune și despre mere: semințele acestor fructe conțin cianură. Dacă mâncați semințele de la vreo 16 – 18 mere, este posibil ca aceasta să fie ultima masă.Asta pentru că o cantitate de 70 – 90 mg de cianură cam este fatală unei persoane cu o greutate normală.
Mai jos vă prezint câteva date și calcule pentru a servi la o comparare cu lacul cu cianuri propus pentru Roșia Montană :
- 100 g de semințe de măr conțin cca 10 mg de cianuri (cianură de hidrogen, mai exact) – sursa;
- Câteva estimări, bazate pe experiența proprie:
- un kilogram de mere are cam cinci mere;
- un măr are vreo 10 semințe;
- o sămânță are vreo 2 grame;
- Primul calcul (nr. mere / kg x semințe x masă): 5 x 10 x 2 g = 100 g semințe pentru un kilogram de mere;
- Așadar, la 1 kg mere avem în semințe cca 10 mg de cianuri.
- În 2011, producția de mere a României a fost de 422 mii de tone – sursa Ziarul Financiar;
- Al doilea calcul (kg. mere x mg cianură): 422.000.000 x 10 mg = 4.220.000.000 mg = 4.220 kg = 4,22 tone de cianură pentru toate merele din România.
Cianurile din proiectul Roșia Montană
În proiectul RMGC pentru Roșia Montană se prevede folosirea unei cantități anuale de 13 mii de tone de cianură. Pentru comparație, în celelalte proiecte de exploatare cu cianuri a aurului din Europa se folosesc în total într-un an o mie de tone de cianură, adică de 13 ori mai puțin decât vrea să utilizeze RMGC.
Așadar, dacă tot am ajuns a compara mere cu lacuri, care este raportul dintre cianura „produsă” anual de livezile cu meri și cantitatea necesară RMGC? Dintr-o împărțire simplă, rezultă un raport de cca. 1 la 3000.
În concluzie, le-ar lua vreo 3 milenii (3.000 de ani) merilor din toată România pentru a „produce” aceeași cantitate de cianură pe care vrea RMGC să o folosească anual la Roșia Montană.