Țara lui Papuc Forța argumentelor învinge argumentul forței

8Ian/126

2012 – anul apocalipsei?

2012

Am trecut deja, de mai mult de o săptămână, în anul 2012. Cred că știți deja de calendarul mayaș care se termină anul acesta, poate ați văzut și filmul 2012, ce mai, știți destul de multe despre apocalipsa prevăzută de unii sau de alții. Dar eu nu vă voi vorbi despre un dezastru mondial, chiar nu cred în asta, ci despre ceva ce se întâmplă la noi. Și nu este un dezastru inevitabil, ci este un eveniment la evitarea căruia putem contribui cu toții.
Deci, despre ce e vorba? Este vorba despre proiectul minier de la Roșia Montană. Da, am mai scris deja despre asta, dar se pare că nu este destul. Discutând cu un bun prieten cu câteva zile în urmă, îmi zicea că nu îl interesează subiectul și nu vrea să știe nimic despre ceea ce se întâmplă acolo. În primă fază m-am cam supărat, apoi mi-am amintit că nici pe mine nu mă interesa absolut deloc subiectul acum un an. Ce s-a schimbat între timp? M-am documentat, am citit multe despre ceea ce se întâmplă la Roșia Montană.

Și așa ajung la un articol citit recent, care are legătură cu titlul de mai sus: Anul 2012 este decisiv pentru Roșia Montană. Pentru RMGC, anul 2012 înseamnă totul sau nimic:

Așa că anul acesta e decisiv pentru Roșia Montană: fie coaliția PDL-UDMR merge înainte cu nebunia, caz în care vom avea grijă să plătească electoral pentru această crimă națională, ecologică și de patrimoniu, fie le revine bunul-simț, caz în care apostolul Thomas Kaplan își face bagajele pentru a-și încerca norocul în Peru.

Având în vedere miza, cu siguranță eforturile RMGC de a-și pune planurile în aplicare vor fi și mai mari. Astfel, vor fi importante două aspecte: influențarea publicului prin toate canalele media și influențarea decidenților politici în spatele ușilor închise. Iar cum decizia aparține, în final, oamenilor politici, care se vor prezenta tot în acest an în fața noastră, trebuie să îi convingem că noi, cei care ne opunem distrugerii de la Roșia Montană, suntem mai importanți decât sponsorizările RMGC.

Eu voi încerca în continuare să adun și structurez materialele parcurse pe această temă în articole cât mai concise în cadrul acestei pagini. În același timp, apelez la voi să mă corectați dacă greșesc și să răspândim cât mai mult informațiile corecte.

Închei pledoaria mea cu un citat din Edmund Burke: Tot ceea ce este necesar pentru ca răul să triumfe este ca oamenii buni să nu facă nimic!

11Dec/112

Despre Roșia Montană – vă invit la informare

Salvati Rosia MontanaAcum jumătate de an aveam vag habar despre o exploatare auriferă la Roșia Montană, împotriva cărora vociferau ceva ecologiști care nu-și găseau altceva mai bun de făcut. Mai vedeam un banner pe net, o reclamă sau chiar emisiune la TV cu băieții buni de la RMGC. Una peste alta, din punctul meu de vedere era un lucru mărunt care se întâmpla undeva prin Apuseni.
Toate bune și frumoase. Dar, întro zi, aud eu la televizor cum domnul președinte îi soma pe politicieni să-și vină în fire și să dea mai repede avizele necesare începerii exploatării, că trebuie să producă aur pentru BNR. Dacă problema a ajuns la urechile și în gura președintelui țării, înseamnă că e ceva de importanță națională. Și așa a început incursiunea mea în vizuina iepurelui, descoperind, la fel ca Alice, o lume fantastică.

Vă las să citiți și voi o poveste cu comori, dar nu cu pirați, ci cu oameni de afaceri, politicieni, mineri, ONG-uri... De fapt, nu e o poveste, ci istoricul exploatării de la Roșia Montană. Citez doar câteva date:

„Proiectul propus de RMGC (de fapt de Gabriel și acceptat de Stat) la Roșia Montană a fost definitivat în forma cunoscută astăzi în anul 2001 ! El este gigantic, prevede exploatarea a 13 milioane tone minereu anual (deci de 32 de ori mai mare decât exploatarea statului în mina veche) , timp de 16 ani, în 4 cariere deschise (mine) în masivele Cetate, Cârnic, Orlea și Jig situate în jurul centrului istoric al comunei Roșia Montană. Centrul istoric este monument istoric, și are 43 de case monument istoric (localitatea a înflorit când aurul aparținea proprietarilor de teren, nu statului !). Proiectul prevede folosirea a 1.581.760 tone de subtanțe periculoase (din care 192.000 tone de cianură de sodiu), sterilele fiind depozitate într-un iaz de decantare de 300 ha, cu un baraj înalt de 180 m, situat peste satul Corna din comuna Rosia Montană, la 2 km de Abrud. Proiectul va oferi în medie 217 locuri de munca (conform studiului comandat de Gabriel lui Independent Mining Consultants Inc. în 2003 , care se afla pe site-ul lui Gabriel, dar a fost retras !). Sumele vehiculate de RMGC ca beneficiu pentru România sunt total exagerate și cresc an de an, ca să impresioneze și să convingă să fie acceptat proiectul.”

Chiar azi am găsit un articol al unei persoane care a trecut prin aceeași transformare  a atitudinii vis-a-vis de exploatarea de la Roșia Montană:

„Așadar, ca să reluăm, am început să mă informez. Și pot spune în momentul ăsta că din punctul meu de vedere ce se petrece acolo e o grozăvie fără nicio miză, alta decât spălarea banilor și îmbogățirea unora, cu costuri enorme și riscuri inimaginabile.”

Vă recomand să citiți articolul scris de Andrada, din care am citat mai sus. În cadrul articolului, dar și în comentariile ulterioare, prezintă informații documentate și surse suplimentare de unde puteți să culegeți date despre acest proiect, astfel încât să vă formați propria părere, documentată, despre subiect.

Având în vedere materialele parcurse de mine, vă pot recomanda, la rândul meu, o serie de articole interesante, pe lângă cele pe care le puteți găsi în pagina Andradei:

Probabil dintre puținii care citesc această pagină și ajung până aici, prea puțini au timp, chef sau răbdare să parcurgă toate legăturile prezentate de mine. Dar, dacă reușesc să conving măcar un cititor să deschidă Google și să caute informații despre Roșia Montană, consider că nu am pierdut timpul alocat scrierii acestui articol.