Poluarea și sărăcia de la Roșia Montană

În ultimele articole am scris despre vizita mea în Roșia Montană, despre drumul până acolo, posibilități de cazare și obiective pe care le recomand în mod deosebit pentru vizitare. De asemenea, am rămas dator cu o scriere despre poluarea și sărăcia din Roșia Montană.

În numeroasele confruntări pe care le-am avut cu postaci pro-RMGC, aceștia aminteau mereu de calitatea proastă a drumurilor, poluarea și sărăcia din comună. Așa că înainte de vizită eram pregătit pentru orice – dacă în privința susținerii proiectului eram deja obișnuit cu exagerările lor, nu îmi închipuiam că pot înfățișa și situația din teren atât de eronat.

Dar vizita în Roșia mi-a dovedit că m-am înșelat: situația din teren poate fi mult exagerată, dacă asta aduce puncte campaniei de dezinformare a RMGC.

Despre calitatea drumurilor spre și din comună am scris deja – mi-aș dori ca și drumurile pe care circul de obicei să fie la fel de bune.

Poluarea din Roșia Montană

Ori de câte ori citești poveștile RMGC despre Roșia Montană, poluarea apare ca un leitmotiv. Dacă stai să crezi afirmațiile lor, ai putea să-ți închipui că acolo este un fel de Copșa Mică la scară redusă. Când ajungi în Roșia Montană poți crede, astfel, că ai greșit drumul, pentru că localitatea este un paradis verde, ca multe sate din zona Apusenilor.

Nu poate nega nimeni că în Roșia Montană este mai multă poluare decât în majoritatea satelor din zonă. Dar să ajungi de la niște probleme ce pot fi rezolvate relativ ușor la imaginea apocaliptică pe care o prezintă RMGC, e nevoie de mult tupeu.

Dar să luăm pe rând principalele probleme ale mediului din Roșia Montană:

1. Poluarea apelor

Că apele din zonă sunt poluate din cauza exploatărilor milenare, mărturie stă chiar numele pârâului Roșia, de-a lungul căruia se întinde localitatea și care a dat inclusiv denumirea acesteia. Culoarea roșiatică a apelor este dată în special de fierul dizolvat în apă, alături de alte metale. Deși nu am văzut pești în apă, vegetația este la ea acasă – iar asta se poate observa în imaginea de mai jos a pârâului în amonte de centrul vechi.

Pârâul Roșia

Pârâul Roșia, departe de imaginea apocaliptică pe care ne-o anunță RMGC

Mai mult decât atât, pânza freatică nu pare a fi afectată de poluare – roșienii beau apă din fântânile și izvoarele lor, iar poluarea istorică, cu vechime de până la 2000 de ani, se vede că nu le-a afectat sănătatea.

2. Poluarea solului

Aceasta este o problemă reală. Vechea exploatare a statului, care se întinde pe 69 de hectare, apare ca o cicatrice în verdele muntelui:

Exploatarea de la Roșia Montană

Vechea exploatare în carieră deschisă, aparținând statului, de la Roșia Montană

Când privești exploatarea din partea opusă a satului, verdeața ascunde cea mai mare parte a pământului dezgolit:

Exploatarea de la Roșia Montană în depărtare

Vechea exploatare în cadrul natural al Roșiei Montane

Tot la capitolul poluare a solului intră și munții de steril rezultați din exploatarea înfățișată mai sus. Aceștia au fost construiți pentru depozitarea sterilului de-a lungul drumului Abrud – Câmpeni (DN 74), în localitatea Gura Roșiei. Din fericire, de această dată Roșiamin, firma de stat care a rămas să stingă lumina după vechea exploatare, a accesat fonduri europene și a ecologizat aceste depozite prin acoperirea lor cu o membrană sintetică și un strat de vegetație:

Ecologizare depozite steril

Roșiamin, firma statului, ecologizează depozitele de steril rezultate din vechea exploatare de la Roșia Montană

Discutând cu un reprezentant al Roșiamin am aflat că există fonduri disponibile inclusiv pentru ecologizarea exploatării de suprafață, dar că acestea nu pot fi accesate cât timp se discută proiectul propus de RMGC, întrucât acesta conține zona vizată de ecologizare. Așadar, deși se laudă sus și tare că nu ei au poluat Roșia Montană, goldiștii au o contribuție importantă la întârzierea ecologizării fostei cariere a statului. Dar ce să ne mai mirăm, doar poluarea din Roșia Montană este un argument important al guriștilor RMGC:

…. cariera Cetate (zona actual poluata) reprezinta doar 69 de hectare dintr-un total de peste 1.250 de hectare care ar fi impactate de proiectul RMGC in eventualitatea demararii lui. (…)

Este lesne de inteles ca adevaratul dezastru ecologic s-ar produce odata cu demararea proiectului RMGC si ca utilizarea argumentului poluarii istorice este nici mai mult nici mai putin decat o josnica manipulare a opiniei publice. (sursa)

Sărăcia localnicilor din Roșia Montană

După cum observa foarte bine Mihai Goțiu, acesta este un mit lansat și alimentat de RMGC pentru a atrage simpatia celor care le privesc reclamele și citesc articolele plătite de ei. Citez din articolul de mai sus, la care adaug imagini dintre cele culese de mine pe timpul vizitei, dar care ilustrează cele exprimate:

Precum în orice comunitate, există cetățeni mai înstăriți sau mai puțin înstăriți. În Roșia Montana sunt localnici care dețin terenuri și case care i-ar face invidioși pe mulți dintre reprezentanții clasei mijlocii urbane. Desigur invidia le-ar trece când ar afla și câtă muncă e în spatele acestei bunăstări.

Casă nouă în Roșia Montană

O casă ce poate ilustra „sărăcia” din Roșia Montană

Deloc întâmplător, acești localnici care au tras cel puțin câte o zi la coasă pentru fiecare cărămidă din casele lor și nu au așteptat să primească ceva de la stat sunt cei care nu doresc să plece din Roșia Montana.

Peisaj din Roșia Montană

Mai multe case de „săraci” din „poluata” localitate Roșia Montană

De cele mai multe ori, pentru a ilustra sărăcia zonei, sunt folosite imagini cu case dărăpănate, neîngrijite, prăbușite. Culmea e că cele mai multe dintre aceste case se află în proprietatea… RMGC.

Casa 191 aparținând RMGC

Uite și dovada sărăciei proprietarului – RMGC (a se observa semnul distinctiv pentru monument istoric deasupra tablei RMGC)

Dincolo de fotografii și descrieri, păreri mai mult sau mai puțin obiective, vizitarea Roșiei Montane vă va oferi o experiență unică și ocazia de a vedea cu proprii ochi ce se poate pierde dacă începe proiectul propus de RMGC.

Tagged , , , . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*